CERCETARI PALEOLITICE IN ZONA BICAZ

CERCETARI PALEOLITICE IN ZONA BICAZ

Din nou pe valea Bistritei, in zona lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz,acolo unde in urma cu mai bine cu o jumatate de secol au fost initiate cele mai ample cercetari si sapaturi arheologice in asezari paleolitice in aer liber din Romania.

Reluarea cercetarilor in aceasta regiune a fost prilejuita de descoperirea a doua noi asezari paleolitice in punctele Baicu si Picioru Gol, ambele situate in raza satului Izvorul Alb,pendinte de orasul Bicaz..Primul punct (Baicu)reprezinta o terasa de confluenta ,situate la varsarea piraului Alb in lacul de acumulare,foarte intinsa,care patrundea adanc in fosta albie majora a raului Bistrita(asemanatoare terasei Podis din raza comunei Ceahlau).Al doilea punct ,asa cum arata numele,reprezinta un pinten de deal (pentru localnici”picior de plai”),care coboara in trepte spre lacul Bicaz.

Muzeul de istorie din Bicaz,in urma unor periegheze a intrat in posesia unei bogate colectii de piese paleolitice,recoltate de la suprafata solului din punctele mai sus amintite.Drept urmare,Institutul de arheologie din Bucuresti,in colaborarea cu Muzeul din Bicaz,a organizat in aceste locuri cercetari de teren in toamna anilor 1979 si 1980.Din pacate,nivelul foarte ridicat al lacului de acumulare nu a permis efectuarea unor sapaturi,fie chiar sub forma de sondaje restranse,in punctul Picioru Gol(acestea fiind complet acoperit de apa)si nici pe botul terasei Baicu,cu prilejul carora au fost prinse stratigrafic mai multe piese de piatra cioplita(la diferite nuveluri si in diverse depozite geologice),in stare sa ne sugereze o anumita succesiune culturala.Dar iata care este profilul stratigrafic:1,o patura subtire,in mare masura erodata,de sol vegetal actual,de 0.05-0.10 m grosime;2,depuneri fine cenusii-galbui cu pete roscate(un loess puternic remaniat),groase de circa 0.15 m;3,depuneri roscate-galbui cu aspect loessoid ,groase de circa 0.20 m(epigravetian);4,sol maroniu-roscat,foarte dur,gros de circa0,35m(la limita superioara,cateva piese apartinand gravetianului final);5,depozit compact, de culoare bruna cu nuante galbiu si infiltratii verticale cenusii albastrui,gros de circa 0.55m (la limita superioara ,cateva piese apartinand gravetianului superior);6,depuneri roscate ,din ce in ce mai aprinse catre baza,groase de circa 0,35m; 7,pietrisuri si nisipuri(aluviunile de baza ale terasei).

Spre deosebire de profilele geologice de pe celelalte terase ale Bistritei,sectionate inaintea de acumularea lacului Bicaz ,cel de pe terasa Baicu prezinta unele deosebiri de ordin pedogenetic si,in plus , a suferit si unele transformari in ultimul sfert de veac.

Acumularea depozitelor poarta amprenta unui proces de podzolire,de solificare sub padure, la care sa adaugat faptul ca,o buna parte din an,acest loc sta acoperit de apele lacului,dind nastere unui fenomen de iluviere(de spalare a staturilor de sus in jos),ceea ce a determinat o puternica remaniere a straturilor ,care au devenit compacte , in mare masura omogenizate ,incarcate,in cantitati variabile,cu oxizi si hidroxizi ferici.

Cu prilejul acestor sondaje,au fost scoase la iveala 85 de piese de piatra cioplita,repartizate stratigrafic dupa cum urmeaza :76 piese in depunerile cenusii-galbui,intre 0,10-0,20m adancime;4 piese la limita superioara a solului maroniu-roscat,intre 0,40-0,45m adancime;4 piese la limita superioara a depozitului brun cu nuante galbui intre 0,75-0,80m adancime ;o piesa izolata in depozitul de la baza (roscat),la 1,67m adancime.

Cele 76 de piese din depunerile cenusii-galbui au fost confectionate in marea lor majoritate, din roci locale, care se gasesc din abundenta pe dealuri din care se desprinde terasa Baicu, precum si in prundisul paraului Alb(43 din menilit, 14 din sist negru de Audia, 8 din gresie si 11 din silex din care numai 6 din silex de Prut, restul dintr-un silex translucid de culoare alb-laptoasa sau fumurie). Multe piese au urme de prelucrare; cele din gresie(gresie glauconitica silicifiate) au talonul gros, larg, cu bulb proeminent, element care dau impresia falsa a unei tehnologii arhaice, cele din menilit si din sist negru din Audia , numeroase atipice, sunt prelucrate mai aproape de tehnica paleoliticului superior(cu talonul restrans, uneori punctiform). Materialul tipic a fost obtinut in general din menilit si mai ales din silex de buna calitate.Pe langa numeroase lame si aschii simple, utilajul propriu-zis este foarte sarac, fiind alcatuit, intamplator, numai din 3 burine: unul dublu(o combinatie intre un burin diedru drept si celalalt pe trunchiere), un burin diedru pe lama denticulara si ultimul pe “encoche”.

Cele patru piese gasite la limita superioara a solului maroniu roscat sunt lucrate numai din rocile locale:doua din menilit,una din sist negru de Audia si alta din gresie (doua aschii atipice, un nucleu prismatic si un”coup de burin”).

Mai interesante sunt cele patru piese descoperite in partea superioara a depozitului brum cu pete galbui,deoarece doua sunt confectionate din silex de Prut si doua din menilit iar topologic au fost indentificate doua gratoare de aschie ,singurile exemplare scoase la inveala cu prilejul acestor sondaje.

In sfarsit,piesa izolata, din sist negru de Audia,descoperita in depozitul de la baza profilului,nu prezinta mai mult interes,decat in masura in care ar putea sugera,tinand seama de stratigrafia unora asezari paleolitice de la Ceahlau(circa 20km),existenta pe terasa Baicu a unui strat de cultura aurignaciana.

Asadar,materiarul arheologic scos la iveala din sapaturile de pe terasa Baicu pare sa indice –facand abstratie de piesa izolata de la baza profilului-trei nivele de cultura,apartinand gravetianului.Asupra originei acestei culturi,in aceasta zona,n-au intervenit lucruri noi,ramanand in continuare valabila opinia potrivit careia ea apartine gravetianului oriental,legandu-se de centrele intens locuite de pe Prutul si Nistrul Mijlociu.

locale( dovada unei intense locuiri apartinand gravetianului final si epigravetianului ).In toate asezarile gravetiene cercetate pe terasele Bistritei de pe Ceahlau,raportul dintre aceste doua grupe de roci ,utilizate in proporti mai mari sau mai mici ,s-a dovedit foarte sugestiv in stabilirea cronologiei gravetianului din aceasta zona.De mentionat,in acest sens,faptul ca,nu intamplator,cele doua gratoare,descoperite la circa 0.80m in sondajele de pe terasa Baicu si apartinand unui gravetian mai timpuriu,sunt din silex de Prut.

Tinand seama de stratigrafia asezarilor de pe terasele Bistritei (la care sunt raportate aproape toate asezarile gravetiene descoperite pe teritoriul Romaniei ),noile decoperiri ar putea fi incadrate in chipul urmator :materiale recoltate din punctul Piciorul Gol pot fi atribuite,pastrand toate rezervele,asa cum dealtfel am aratat mai inainte ,unor etape mai timpurii ale gravetianului (inferior,mijlociu sau superior);cele de pe terasa Baicu asa cum ne sugereaza pozitia stratigrafica a pieselor descoperite in sondajele efectuate –pot fi incadrate (de joc in sus )in gravetianul superior,final si in epigravetian.

Asadar,in in linii generale s-ar putea spune ca gravetianul de la Piciorul Gol si Baicu confirma periodizarea acestei culturi stabilita in asezarile de pe terasele Bistritei,indeosebi cele de pe cursu superior,din raza com.Ceahlau.Totusi.noile decoperiri de pe terasa Baicu au darul de a aduce unele precizari in ceea ce priveste gravetianul final.Dupa cum s-a scris ,aceasta ultima etapa a gravetianului se plaseaza stratigrafic incepand cu limita superioara a solului brum-roscat si sfarsind cu baza depunirilor cenusii-galbui ale holocenului.Pe terasa Baicu aceasta ultima etapa gravetiana este marcata de doua niveluri distincte,despartite de un steril de aproximativ 0.20m,pe care le-am denumit gravetian final si epigravetian.

Aceasta noua situatie stratigrafica a gravetianului final dorim sa o folosim drept pretext pentru a aduce din nou in discutie stretigrafia gravetianului stabilita –asa cum s-a spus –cu peste 25 de ani in urma.

Reamintim ca pe baza descoperirilor de pe terasele cursului superior al Bistritei (regiune intramontana),au fost stabilite 4 etape distincte (fapt care presupune si un continut cultural cat de cat deosebit:gravetian inferior,mijlociu,superior si final).Aceasta impartire a gravetianului ni se pare astazi putin cam axagerata.La o analiza atenta (stratigrafica,tipologica si litologica)se distinge numai doua momente (perioade)importante in desfasurarea gravetianului din Moldova .Prima perioada cuprinde cele trei niveluri (gravetian inferior, mijlociu si superior),situate in jumatatea superioara a Wurmului II(dupa noua cronologie s-ar plasa in oscilatia climatica Ohaba B-Stillfried B),iar a doua perioada ar corespunde asa numitului gravetian final,cu desfasurare indelugata si foarte intinsa in spatiu (o adevarata “explozie demografica”),care cuprinde dupa vechea geocronologie –depunerile (mult remaniate )ale ultimului stadium wurmian si baza holocenului (dupa noua cronostratigrafie,gravetianul final cuprinde oscilatia climatica HerculaneII si inceputul holocenului).Foarte important de mentionat este faptul ca intre aceste doua perioade (momente) se intrepune peste tot in Moldova (ca sip e terasa Baicu )un hiatus,un steril arheologic,reprezentat de un sol argilos,brun-roscat,(pe terasa Baicu,din pricina remanierii,maroniu-roscat)atribuit multa

Cea de-a doua perioada gravetina,prinsa initial numai in notiunea de gravetian final,cuprinde,fara indoiala,mult mai multe etape de dezvoltare(una din ele,epigravetiana,a fost detasata stratigrafic si pe terasa Baicu),dar care nu pot fi despartite(individualizate),fiindca ele se desfasoara intr-un depozit pulverulent,de numai 0,30-0.40m grosime, de aspect loessoid,supus permanent si peste tot degradarii si erzoziunii(este protejat de o patura subtire de sol actual).Stiam,stratigrafic,cand incepe sa se deruleze aceasta perioada (limita de contact a solului brum-roscat cu depunerile galben prafoase,baza stadiului Wurm III sau-dupa noua geocronologie –inceputul oscilatiei Herculane II),dar nu stim cand sfarseste .Cercetarile din ultimii ani dovedesc ca in aceasta perioada gravetianul se raspandeste dreptat,dreptat in toata Moldova (ca si in alte zone ale tarii)si persista,trecand printr-un proces de microlitizare (exsita izolat in nordul Moldovei si un facies macrolitic),sub forma unui epigravetian sau tardigravetian(sau-dupa uni specialisti-epi-gravetian)pana in holocen(unele descoperiri in sudul Moldovei pot fi puse in relatie cronologica chiar cu primele valuri de patrundere ale tardenoazianului nord-pontic).

Asa cum dovedesc cercetarile de pe terasa Baicu, aceasta ultima parte a gravetianului din Moldova incep sa se foloseasca in proportii mult mai mari rocile locale(sistul negru de Audia,gresiile si mai ales menilitul),in duna silexului de Prut (avem in vedere numai asezarile gravetiene din Moldova).

Aceste schimbari par sa indice o oarecare slabire a influentelor orientale,gravetianul din Moldova capatand o dezvoltare desine statatoare.Chiar si utilajul de piatra cioplita,mult mia bogat si diversificat in aceasta ultima perioada ,pare sa indice acest fapt.

In unele asezari,pe langa tipurile de unelte cunoscute in perioada mai veche, se adauga altele noi cu caracteristice magdalenoide(numeroase strapungatoare,lame denticulate,lame trunchiate,burine specifice si o diversitatede varfuri). Asa cum presupunea cu peste cincizeci de ani in urma (regretatul cercatator de la Institutul de Arheologice Bucuresti-Florea Mogosanu si Matei Mihaiu-director la Muzeul de istorie Bicaz) pe baza sapaturilor arheologice de pe terasa Bofu Mic-Ceahlau,in perioada de sfarsit al gravetianului moldovean se mai fac simtite,ici colo,unele influente nordice sau nord –vestice de aspect magdalenoid .Din pacate in straturile arheologice apartiand asa-numitului gravetian final,n-au fost descoperite resturi faunistice(nici urme de vetre de foc),deci lipseste industria de os care ar putea fi mult mai sugestiva in atestarea influentelor magdalenoide .